Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul

Cercetari actuale privind imbatrinirea cognitiva

Imbatrinirea cognitiva urmareste acelasi determinism ca si imbatrinirea tuturor organelor. Intr-un studiu recent Petrill si colaboratorii au aratat ca influenta genetica asupra variatiei performantelor intelectuale, este responsabila de circa 50% de aceste diferente interindividuale. Performanta cognitiva la varstnici este rezultanta complexa a experientei acumulate, a celor invatate si utilizate cu preponderenta, suprapusa neurodegenerarii fiziologice cerebrale. […]

Citește articolul

Factori psihologici in relatiile interumane

Relaţia umană presupune alteritatea (entitate aparte, diferită). În relaţiile de tip „faţă în faţă”, alteritatea este esenţială pentru ca indivizii să poată exista ca fiinţe separate şi distincte. Ea este condiţia de sine şi de celălalt. De fapt, în măsura în care un individ poate să-l perceapă pe celălalt ca fiind o fiinţă exterioară şi […]

Citește articolul

Conceptul de Burnout

Abordarea problematicii cu privire la încărcătura (burden) caregiver-ului a stârnit în ultimii ani o preocupare tot mai mare în rândul cercetătorilor din psihologia sănătaţii clinice, iar sindromul de burnout care apare prezintă cauze multiple şi consecinţe negative semnificative. Burnout-ul a fost descris ca un sindrom de epuizare fizică, mentală şi emoţională rezultat din stresul implicării […]

Citește articolul

Relația dintre Infertilitatea și tulburările emoţionale

Cercetările în psihologie au arătat, că atunci când un cuplu se confruntă cu problema infertilităţii aceştia pot prezenta o serie de tulburări emoţionale legate de imaginea de sine, stima de sine şi propria sexualitate. Deşi răspunsurile emoţionale la infertilitate pot diferi de la bărbaţi la femei acestea sunt următoarele (Applegarth, 1995): 1) Vinovăţia – unul […]

Citește articolul

Terapia Cognitiv Comportamentala si aplicabilitatea ei

Cercetătorii şi practicienii CBT au făcut progrese remarcabile în dezvoltatea unor tratamente eficiente pentru tulburările de pe Axa I, din manualul de Psihodiagnostic și Evaluare Clinică. Deşi mulţi pacienţi cu tulburări de pe Axa I beneficiază de pe urma acestor tratamente terapeutice, un număr mare de pacienţi cu tulburări de pe Axa II nu beneficiază. […]

Citește articolul

Alte tulburari asociate cu tulburarea de personalitate evitanta

Tulburarea de Personalitate Evitanta se regăseşte adesea în asociere cu tulburări după Axa I şi II. Acestea alterează prezentarea clinică, dinamica şi tratamentul tulburării. Tulburările schizotipale, schizoide şi afective Pacienţii care prezintă simultan tulburare schizotipală, schizoidă şi evitantă prezintă dificultăţi în relaţionarea cu ceilalţi datorită anxietăţii. Adesea obscurantismul întâlnit la pacienţii cu aceste tulburări nu […]

Citește articolul

Tulburarea de personalitate evitanta

Tulburarea de Personalitate Evitantă poate fi numită copilul vitreg al tulburărilor de personalitate, acest lucru datorită atitudinii tuturor celor implicaţi (familie, prieteni, terapeut) şi a pacienţilor înşişi faţă de aceste persoane. Prietenii şi familia tind să minimalizeze comportamentele evitative la cei apropiaţi, presupunând că un adolescent care nu are prieteni şi nu vorbeşte cu vecinii, […]

Citește articolul

Alcoolismul: Caracteristici, Criterii de Diagnostic

De-a lungul timpului, băuturile alcoolice au fost folosite în multe societăţi, în diverse scopuri. Ca substanţă psihoactivă, alcoolul este folosit pentru proprietăţile sale de schimbare a dispoziţiei, ca drog este folosit pentru a ieşi din realitate, ca băutură este folosit pentru a stinge setea şi, fiind o importantă sursă de calorii alcoolul poate fi inclus în rândul produselor alimentare. […]

Citește articolul