Scheme cognitive dezadaptative formate timpuriu

Scheme cognitive dezadaptative formate timpuriu

Unele scheme cognitive dezadaptative se formează în urma unei traume din copilărie sau a maltratării, dar pot să se formeze astfel de scheme şi datorită supraprotecţiei. Chiar dacă nu toate aceste scheme au o traumă la bază, toate sunt distructive, nesănătoase, şi majoritatea sunt cauzate de experienţe nocive care se repetă în timpul copilăriei şi […]

Citește articolul

Legătura între dependenţă şi Tulburările alimentare

Legătura între dependenţă şi Tulburările alimentare

Există, de asemenea, dovezi că persoanele dependente suferă într-o mai mare măsură decât cea expectată de tulburări alimentare. (Bornstein 2001 apud Millon etal., 2004), într-o meta-analiză a relaţiei dintre dependenţa interpersonală şi simptomele tulburărilor alimentare, a constatat că există o asociere pozitivă între cele două, atât pentru anorexie cât şi pentru bulimie. Cu toate acestea, […]

Citește articolul

Legătura dintre depresie şi dependenţă

Legătura dintre depresie şi dependenţă

Legătura dintre depresie şi dependenţă este bine investigată. De fapt, cele două sunt atât de frecvent asociate încât unii psihologi, care au cercetat această problemă, au încercat să determine dacă acestea pot fi măsurate în mod separat (Overholser, 1991 apud Millon etal., 2004). Psihologii cognitivişti frecvent subliniază sentimente de deznădejde/lipsă de speranţă şi de neputinţă […]

Citește articolul

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul

Dificultati in relatia terapeut si persoana histrionica

Persoanele cu tulburări de personalitate se prezintă la  ședințele de psihoterapie, în general, din cauza tulburărilor emoţionale (depresie, anxietate) precum şi din cauza consecinţelor interpersonale pe care le determină tiparul lor de comportament şi nu din cauza tulburării caracterologice. Persoanele cu tulburare de personalitate histrionică, prin intermediul comportamentelor lor încearcă să se apere de critici […]

Citește articolul

Psihoterapie individuala

In ce consta psihoterapia individuala?

Psihoterapia ofera un spatiu de intalnire si regasire interioara, un spatiu de dialog verbal si nonverbal. Acest spatiu se vrea liber si fara constrangeri ideologice, lipsit de prejudecati.

Pentru fiecare persoana, se dedica un timp, de fiecare data acelasi, in care psihoterapeutul ii acorda intreaga sa atentie. Toate problemele, ideile, emotiile, fricile clientului isi gasesc dreptul la exprimare, analiza si intelegere. Scopul este ca in relatie cu terapeutul, clientul sa isi poata pune intrebarile potrivite; astfel noi raspunsuri se pot transforma in solutii eficiente de viata. Durata terapiei poate varia in functie de fiecare caz si de nevoile fiecaruia. […]

Citește articolul

Stresul, o bariera intre noi si fericire.

Cel putin de pe vremea lui Aristotel, oamenii s-au întrebat: Cum pot fi fericiţi?. Şi totuşi, singura întrebare la care se răspunde în cadrul şedinţelor de psihoterapie este:”cum putem reduce suferinţa” credem ca psihologia şi psihiatria au găsit niste răspunsuri la întrebarea cu suferinţa, ceea ce este bine. Însă chiar daca răspunsurile vor fi complete, […]

Citește articolul