Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul

Dificultati in relatia terapeut si persoana histrionica

Persoanele cu tulburări de personalitate se prezintă la  ședințele de psihoterapie, în general, din cauza tulburărilor emoţionale (depresie, anxietate) precum şi din cauza consecinţelor interpersonale pe care le determină tiparul lor de comportament şi nu din cauza tulburării caracterologice. Persoanele cu tulburare de personalitate histrionică, prin intermediul comportamentelor lor încearcă să se apere de critici […]

Citește articolul

Consilierea genetica pentru evitarea riscului in sarcina.

Consilierea genetica pentru evitarea riscului in sarcina.

Consilierul genetic trebuie, sa justifice necesitatea realizarii testarii si sa aduca argumente si materiale informative pentru a sustine si ajuta in luarea deciziei de a face sau nu testarea prenatala. Parintii pot alege daca vor fi supusi monitorizarii prenatale. Decizia va apartine. Nu exista o anume decizie corecta. Fiecare viitor parinte poate avea pareri diferite […]

Citește articolul

Tulburarea psihosomatică

Termenul de tulburare psihosomatică se aplică atunci când o boală fizică este cauzată sau agravată de factori psihici. La copii şi adolescenţi cele mai frecvente sunt astmul şi diabetul. Factorii psihologici induc o serie de modificări fiziologice, reversibile sau ireversibile, în care este afectată funcţionarea unui organ. Dacă factorii psihici (ex. stresul) acţionează o perioadă […]

Citește articolul

Relația dintre Infertilitatea și tulburările emoţionale

Cercetările în psihologie au arătat, că atunci când un cuplu se confruntă cu problema infertilităţii aceştia pot prezenta o serie de tulburări emoţionale legate de imaginea de sine, stima de sine şi propria sexualitate. Deşi răspunsurile emoţionale la infertilitate pot diferi de la bărbaţi la femei acestea sunt următoarele (Applegarth, 1995): 1) Vinovăţia – unul […]

Citește articolul

Asumpţii ale CBT versus pacienţii cu probleme de character

Terapia cognitiv comportamentală are câteva asumpţii referitoare la pacient, care în cazul persoanelor cu probleme de caracter nu se susţin. O astfel de asumţie este că pacienţii se vor conforma cu protocolul tratamentului terapeutic. CBT susţine că pacienţii sunt motivaţi să-şi reducă simptomele, să-şi dezvolte abilităţi, dar mai ales să-şi rezolve problema cu care se confruntă, […]

Citește articolul

Terapia Cognitiv Comportamentala si aplicabilitatea ei

Cercetătorii şi practicienii CBT au făcut progrese remarcabile în dezvoltatea unor tratamente eficiente pentru tulburările de pe Axa I, din manualul de Psihodiagnostic și Evaluare Clinică. Deşi mulţi pacienţi cu tulburări de pe Axa I beneficiază de pe urma acestor tratamente terapeutice, un număr mare de pacienţi cu tulburări de pe Axa II nu beneficiază. […]

Citește articolul

Factorii care generează stres si anxietate.

Stresul emoţional (emoţia negativă), a fost descris în mod tradiţional drept un construct unitar, acesta variând pe un continuum de la scăzut la ridicat neţinând cont de dimensiunea emoţiilor negative specifice (tristeţe, anxietaţe, preocupare), sau de emoţiile generale negative obţinute prin însumarea scorurilor specifice ale emoţiilor negative ale itemilor specifici. În momentul de faţă modelul […]

Citește articolul

Alte tulburari asociate cu tulburarea de personalitate evitanta

Tulburarea de Personalitate Evitanta se regăseşte adesea în asociere cu tulburări după Axa I şi II. Acestea alterează prezentarea clinică, dinamica şi tratamentul tulburării. Tulburările schizotipale, schizoide şi afective Pacienţii care prezintă simultan tulburare schizotipală, schizoidă şi evitantă prezintă dificultăţi în relaţionarea cu ceilalţi datorită anxietăţii. Adesea obscurantismul întâlnit la pacienţii cu aceste tulburări nu […]

Citește articolul

Tulburarea de personalitate evitanta

Tulburarea de Personalitate Evitantă poate fi numită copilul vitreg al tulburărilor de personalitate, acest lucru datorită atitudinii tuturor celor implicaţi (familie, prieteni, terapeut) şi a pacienţilor înşişi faţă de aceste persoane. Prietenii şi familia tind să minimalizeze comportamentele evitative la cei apropiaţi, presupunând că un adolescent care nu are prieteni şi nu vorbeşte cu vecinii, […]

Citește articolul