Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul

Comportamentul agresiv la barbatul dominant

Specialistii in psihologie, arata ca presiunea selectiei naturale se transmite asupra comportamentului sexual al femeilor si in alegerea partenerilor, care a determinat la barbati o inclinatie distincta catre comportamente concurentiale si de victimizare. Astfel barbatii investesc timp si resurse in accederea la resurse, comportament care uneori duce la agresivitate si victimizarea celorlalti.
Alte consecinte ale acestei presiuni asupra barbatilor este acela de a-si etala si prezenta capacitatile dominatoare in mod exagerat precum si abuzurile sexuale, care sunt mai frecvente la acei indivizi care au capacitati reduse competitive si de acces la resurse.
[…]

Citește articolul

Conduita sociala în influența comportamentală

Conduita sociala în influența comportamentală

Studiul clasic al modificărilor comportamentului şi al învăţării sociale – subliniază importanţa regulilor familiale şi a structurilor de comunicare, asemenea reprezentanţilor teoriei sistemelor şi ai interacţionalismului simbolic. Ea se preocupă de interacţiunile comportamentale, de condiţiile în care o persoană învaţă o conduită socială şi influenţează sau schimbă comportamentul alteia. Acordând o mică atenţie, în mod […]

Citește articolul

Cercetari actuale privind imbatrinirea cognitiva

Imbatrinirea cognitiva urmareste acelasi determinism ca si imbatrinirea tuturor organelor. Intr-un studiu recent Petrill si colaboratorii au aratat ca influenta genetica asupra variatiei performantelor intelectuale, este responsabila de circa 50% de aceste diferente interindividuale. Performanta cognitiva la varstnici este rezultanta complexa a experientei acumulate, a celor invatate si utilizate cu preponderenta, suprapusa neurodegenerarii fiziologice cerebrale. […]

Citește articolul

Stiinta proceselor cognitive

Dezvoltarea umana cuprinde mai multe aspecte: fizice, cognitive, perceptuale, motorii si emotionale. Factorii care influenteaza aceasta dezvoltare sunt in principal de doua tipuri: pe de o parte interni (biologici, ereditari) si pe de alta parte mezologici, de interelationare cu mediul extern. Cognitia este un termen complex ce cuprinde o serie de procese ca invatarea, memoria, […]

Citește articolul

Factori psihologici in relatiile interumane

Relaţia umană presupune alteritatea (entitate aparte, diferită). În relaţiile de tip „faţă în faţă”, alteritatea este esenţială pentru ca indivizii să poată exista ca fiinţe separate şi distincte. Ea este condiţia de sine şi de celălalt. De fapt, în măsura în care un individ poate să-l perceapă pe celălalt ca fiind o fiinţă exterioară şi […]

Citește articolul

Conceptul de Burnout

Abordarea problematicii cu privire la încărcătura (burden) caregiver-ului a stârnit în ultimii ani o preocupare tot mai mare în rândul cercetătorilor din psihologia sănătaţii clinice, iar sindromul de burnout care apare prezintă cauze multiple şi consecinţe negative semnificative. Burnout-ul a fost descris ca un sindrom de epuizare fizică, mentală şi emoţională rezultat din stresul implicării […]

Citește articolul

Tratamentul din perspectiva CBT in personalitatea Histionica

În funcţie de scopurile şi caracteristicile individului, se poate folosi o varietate de tehnici printre care identificarea şi restructructurarea gândurilor automate, experimente comportamentale pentru modificarea cogniţiilor, programarea activităţilor zilnice, tehnici de relaxare, rezolvarea de probleme şi asertivitate. Conceptualizarea actuală a Tulburarii de Personalitate Histrionica sugerează o strategie de tratament care să integreze tehnici de modificare […]

Citește articolul

Relația dintre Infertilitatea și tulburările emoţionale

Cercetările în psihologie au arătat, că atunci când un cuplu se confruntă cu problema infertilităţii aceştia pot prezenta o serie de tulburări emoţionale legate de imaginea de sine, stima de sine şi propria sexualitate. Deşi răspunsurile emoţionale la infertilitate pot diferi de la bărbaţi la femei acestea sunt următoarele (Applegarth, 1995): 1) Vinovăţia – unul […]

Citește articolul