Cercetările în psihologie au arătat, că atunci când un cuplu se confruntă cu problema infertilităţii aceştia pot prezenta o serie de tulburări emoţionale legate de imaginea de sine, stima de sine şi propria sexualitate. Deşi răspunsurile emoţionale la infertilitate pot diferi de la bărbaţi la femei acestea sunt următoarele (Applegarth, 1995):
1) Vinovăţia – unul sau ambii parteneri îşi asumă vina pentru infertilitate. Se accentuează reprosurile şi scade stima de sine;
2) Depresia – unul sau ambii parteneri experienţiază o lipsă de speranţă, pierdere şi disperare, plânsete, oboseală, anxietate, tulburări de somn sau alimentare, capacitate de concentrare scăzută. Menstrele pot fi un factor de menţinere a depresiei la multe cupluri infertile.
3) Furia – cuplurile infertile adesea se simt nedreptăţiţi de viaţă sau că nu deţin nici un control asupra propriei vieţi; simt resentimente şi furie faţă de alţii (familia, prietenii, personalul medical, psiholog).
4) Izolarea – apare sentimentul de separare socială sau sentimentul că au fost neglijați în floarea vârstei. Izolarea socială şi emoţională poate avea impact negativ asupra încrederii în propria persoană precum şi asupra stimei de sine.
Semnificaţii sociale
Van Balen şi Inhorn susţin că cercetările asupra aspectelor psihosociale ale infertilităţii au fost împiedicate de-a lungul istoriei deoarece infertilitatea:
1. era considerată o problemă medicală mai degrabă decât o problemă socială care să merite o analiză socială (în special în societăţile vestice)
2. un subiect tabu care era dificil de abordat chiar şi în domenii de cercetare neutre
3. subiect controversat în special în societăţile vestice într-un moment de schimbare a credinţelor sociale despre paternitate, rolurile femeii şi importanţa copilului în viaţa cuplului
4. cercetarea era centrată mai mult pe răspunsurile psihosociale la tehnologii de asistare reproductivă decât pe experienţa de a nu avea copii involuntar şi pe impactul asupra vieţii individuale şi de cuplu
Factori de risc ce pot fi controlaţi
• Consumul de tutun sau marijuana reduc numărul de spermatozoizi la bărbat şi fertilitatea la femei
• Consumul a mai mult de 2 până la 4 pahare de alcool, zilnic, timp de mai multe luni, va scădea calitatea spermei şi fertilitatea masculină
• Ejacularea frecventă (zilnic) sau rară (la 10 – 14 zile) poate reduce numărul de spermatozoizi
• Frecvenţa raporturilor sexuale – unii experţi recomandă un raport sexual la fiecare 36 de ore pe perioada ovulaţiei, alţii consideră că raporturile sexuale zilnice pe perioada fertilă a femeii scad numărul de spermatozoizi, dar cresc şansele apariţiei unei sarcini
• Creşterea temperaturii în zona scrotului la bărbaţi duce la deteriorarea spermatozoizilor (cele mai comune cauze sunt băile fierbinţi şi temperatura ridicată – febra )
• Exerciţii fizice intense pe o perioadă lungă de timp (luni până la ani) afectează calitatea spermei şi ovulaţia
• Sterilizarea chirurgicală anterioară, precum vasectomia sau ligatura tubară; inversarea acestor proceduri chirurgicale este posibilă în funcţie de tehnica folosită şi de perioada de timp care a trecut de la sterilizarea chirurgicală
Bibliografie
Applegarth, L.D. (1995). The psychological aspects of infertility. In W. R. Keye, Jr. R. J. Chang, R. W. Rebar, & M. R. Soules (Eds.), Infertility: Evaluation and treatment. Philadelphia: W. B. Saunders Company. Used with permission.
http://www.fertilitycommunity.com/fertility/37-myths-and-misconceptions,3.html
Psiholog / Psihoterapeut Cluj – Stela Neamt