Decizia de avea copii în societatea moderna

În procesul devenirii şi desăvârşirii de sine, cuplul şi familia sunt calea, mijlocul şi şansa ca matrice fundamentală a vieţii. În şi prin familie, omul accede şi apoi încorporeză, asimilează şi participă la valorile spirituale, religioase, culturale, materiale. Cuplul conjugal exprimă structural şi funcţional modul în care două persoane de sex opus se intermodelează creator, dezvoltându-se şi completându-se mutual, prin interacomodare şi fuziune, simultan în plan biologic, psihologic şi social.

Sănătatea reproductivă reprezintă atât o stare fizică şi psihică sanogenă cât şi o condiţie socială optimă sub toate aspectele legate de sistemul reproducerii, de funcţiile şi procesele acestuia. Capacitatea femeilor de a-şi proteja drepturile reproductive şi sănătatea sexuală, precum şi dreptul de a lua decizii când şi dacă să aibă copii sunt definitorii pentru libertatea de a-şi modela propria viaţă de cuplu şi socială şi pentru a se bucura de plăcerea vieţii sexuale. Libertatea reproductivă presupune nu numai dreptul de a întrerupe sarcina dar şi un control sigur şi calificat al fertilităţii, educaţie sexuală asigurată de psihoterapeut în sedintele de psihoterapie, dreptul fiecăruia de a avea acea viaţă sexuală pe care şi-a ales-o. În societatea tradiţională, controlul asupra naşterilor fiind cvaziinexistent, în percepţia socială maternitatea se identifica cu feminitatea. În societatea modernă, naşterea copiilor este un act conştient şi deliberat al femeii.

Astfel, din ce în ce mai multe cupluri, atunci cănd decid să aducă pe lume un copil se programează la un cabinet de psihologie pentru a cere informații cu privire la educația profamilială şi în special procreativă şi proparentală în cazul cuplurilor în general şi a celor disfuncţionale în special a căror evoluţie dizarmonică implică frecvent aceste aspecte, cu importante consecinţe pentru sănătatea fizică şi psihică a indivizilor, ca şi pentru comportamentul demografic şi problema natalităţii în general.
Factori psiho-sociali la nivelul cuplului
Problemele disfuncţionale în viaţa de cuplu precum şi violenţa familială sunt adesea la originea depresiei și a anxietații în relatia de cuplu
 lipsa intimităţii în relaţia de cuplu,
 sarcina nedorită, neplanificată
 ostilitatea familiei (inclusiv a soţului) în privinţa sarcinii,
Factori psiho-sociali la nivelul familiei extinse şi al comunităţii
 condiţiile dificile de viaţă (locuinţe neîncăpătoare sau suprapopulate),
 diferenţe între mediul urban şi mediul rural: 70% din procentul femeilor care manifestă depresie post-natală o reprezintă femeile din mediul urban, spre deosebire de numai 30% din mediul rural.
Factori psihologici şi profilul de personalitate al tinerei mame
Factorii intrapsihici au o pondere importantă în geneza depresiei post-natale. Şi în acest caz, ei sunt legaţi de maturitatea afectivă a pacientei, şi în special de restructurarea personalităţii pe care o presupune faptul de a deveni mamă. Ea este la fel de importantă ca amploare ca şi trecerea în adolescenţă şi tinereţe de la stadiul de fată la cel de femeie. În cazul în care sarcina nu este dorită, femeia fiind nepregătită, naşterea şi solicitările nou-născutului la hrănire nu pot decât să-i inducă sentimentul de autodepreciere şi de incompetenţă ce se află la baza simptomatologiei.
Factori privind starea de sănătate a mamei şi a copilului
 Există şi alte elemente care pot juca un rol nefast asupra stării psihice a tinerei mame : sarcina multiplă, malformaţia fătului sau toxicomania.
 vârsta prea tânără sau prea înaintată a gravidei.
 o altă sarcină dificilă, încheiată cu o naştere prin cezariană
Factori medicali şi relaţia medic-pacient
Contextul naşterii este foarte important: travaliul prelungit, expulzia dificilă, utilizarea ventuzelor, a forcepsului, anestezia generală, cezariana sunt circumstanţe care favorizează depresia post-natală. La fel se întâmplă în caz de naştere prematură, de moarte la naştere, sau chiar de subponderalitate a copilului.
Nivelul de integrare psiho-socială post-natală
Nivelul de integrare psiho-socială post-natală este o rezultantă a interacţiunii factorilor psiho-sociali ce acţionează la nivelul familiei tinere după naşterea copilului.

Psihologia cuplului, plasează experienţele femeii gravide în contextul forţelor sociale, economice şi politice care le determină viaţa, mergând astfel dincolo de abordările unilaterale, individualiste, de autoîngrijire şi autoajutor. Asigurarea şi păstrarea sănătăţii fizice şi psihice a femeii gravide şi a viitorului copil poate deveni o problemă a conştiinţei morale a societăţii.
Diagnosticarea corectă şi preventivă a unor tulburări psihice grave (tulburări de personalitate, schizofrenie, dependenţa de alcool şi droguri) şi tratamentul corespunzător sunt imperios necesare pentru a preveni abandonul sau pruncuciderea precum şi pervertirea mai atenuată a instinctului matern, prin deficitele de relaţionare sau îngrijirea viciată a copilului nou-născut sau sugar.

Psiholog / Psihoterapeut Cluj – Stela Neamt