Personalitatea ar putea fi definită ca un complex de trăsături psihologice în majoritate neconştientizate, persistente, specifice individului, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale (M. Lăzărescu, A. Nireştean, 2007, pp.95).
Din viziunea curentului cognitivist personalitatea după Cottraux (2003) se defineşte ca „Un ansamblu de construcţii mentale personale, pe care noi le stabilim pentru a putea interpreta lumea. Aceste construcţii conduc la un stil cognitiv particular, propriu fiecăruia dintre noi, dar care se poate regrupa în tipologii mai mari”.
Dimensiunile personalităţii normale sunt greu de delimitat de cele ale personalităţilor patologice. Tulburările de personalitate au fost privite de a lungul timpului ca un continuum al personalităţii normale dar şi ca un domeniu complet distinct. Din punct de vedere psihiatric tulburările de personalitate sunt incluse într-o categorie nosologică aparte. Se referă la un deficit ego-sinton comportamental şi adaptativ precoce şi persistent care viciază raporturile cu sine şi ceilalţi (M. Lăzărescu, A. Nireştean, 2007, pp.150).
J. Cottraux (2003) menţionează că „Tulburările de personalitate reflectă, înainte de toate, o insatisfacţie percepută,de către subiect în ce priveşte propria persoană, insatisfacţia uneori provenind din anturaj”.Tulburarea de personalitate, în general va fi observată în urma unui moment de depresie sau anxietate când se vor aborda probleme mai stabile decât o simplă stare depresivă sau anxioasă. Deseori, atunci, pacientul îşi dă seama că anumite atitudini psihologice sau comportamente care conduc spre eşec se tot repetă de a lungul anilor.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP OBSESIV – COMPULSIV
(TPOC) se manifestă prin trăsături constante de personalitate, maladaptative, care persistă de a lungul întregii vieţi în contexte variate care pot fi caracterizate prin rigiditate, control, perfecţionism şi un interes exagerat pentru muncă în defavoarea relaţiilor interpersonale strânse. Tulburarea generează adesea dificultăţi în relaxare, datorită preocupărilor faţă de reguli, detalii şi productivitate. Persoanele care prezintă această tulburare sunt adesea percepute a fi încăpăţânate, zgârcite şi necooperante.
Această tulburare este clasificată după Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, ediţia a IV-a revizuită în 2000 (DSM-IV TR), alături de cea evitantă şi dependentă în cadrul clusterului C (având ca trăsături comune anxietatea şi teama). Clasificarea Internaţională a Maladiilor, ediţia a 10-a (ICD-10), o denumeşte ca tulburare de personalitate anancastă.
DSM – IV .
Criterii de diagnostic pentru o Tulburare de Personalitate
- Un pattern durabil de experienţă internă şi de comportament care deviază considerabil de la cerinţele culturii individului. Acest pattern se manifestă în două sau mai multe din următoarele domenii
- cunoaştere
- afectivitate
- funcţionare interpersonală
- controlul impulsului
- Patternul durabil este inflexibil şi pervasiv în raport cu o gamă largă situaţii personale şi sociale.
- Patternul durabil duce la o detresa sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.
- Patternul este stabil şi de lungă durată iar debutul său poate fi trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă sau la începutul perioadei adulte.
- Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinţă a unei alte tulburări mentale.
- Patternul durabil nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe sau unei condiţii medicale generale.
Criterii de diagnostic pentru 301.4 Tulburarea de Personalitate Obsesivo-Compulsivă.
Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control mental şi interpersonal în detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte după cum este indicat de cel puţin patru sau mai multe dintre următoarele:
- Este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în aşa măsură că obiectivul major al activităţii este pierdut.
- Prezintă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor
- Este excesiv de devotat muncii şi productivităţii mergând până la excluderea activităţilor recreative şi a amiciţiilor.
- Este hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori.
- Este incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar când acestea nu au nici o valoare sentimentală.
- Refuză să delege sarcina sau să lucreze cu alţii în afară de cazul când aceştia se supun exact modului lui de a face lucrurile.
- Adoptă un stil avar de a cheltui, atât faţă de sine cât şi faţă de alţii, banii fiind văzuţi ca ceva ce trebuie strâns pentru eventuale catastrofe.
- Prezintă rigiditate şi obstinaţie.
Tulburări de personalitate specifice
Sunt perturbări severe în personalitatea şi tendinţele comportamentale ale individului, nu rezultă direct dintr-o boală, vătămare sau altă leziune pe creier sau din altă tulburare psihiatrică; implicând de obicei mai multe zone ale personalităţii; aproape întotdeauna asociate cu o suferinţă personală considerabilă şi o bulversare socială; şi se manifestă de obicei din copilărie sau adolescenţă şi continuă în perioada adultă.
F 60.5 Tulburare de personalitate anancastă.
Tulburare de personalitate caracterizată prin sentimente de dubiu, perfecţionism, conştiinciozitate excesivă, verificarea şi preocuparea pentru detalii, încăpăţânare, prudenţă şi rigiditate. Pot exista gânduri sau impulsuri insistente şi supărătoare care nu ating severitatea unei Tulburări Obsesiv-Compulsive.
Exclude: Tulburarea Obsesiv-Compulsivă ( F 42- )
TABLOU CLINIC
Elementul esenţial al TPOC îl constituie preocuparea pentru ordine, perfecţionism, control mental şi interpersonal, în detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei. Acest pattern începe precoce în perioada adultă şi este prezent într-o varietate de contexte.
Indivizii cu această tulburare încearcă să menţină un sentiment de control printr-o atenţie perseverentă pentru reguli, detalii banale, procedee, liste, planuri mergând până acolo încât pierd obiectivul principal al activităţii. Acordă o atenţie extraordinară detaliului şi verifică repetat în căutarea unor posibile erori. Timpul este rău alocat, cele mai importante sarcini fiind lăsate pentru ultimul moment. Perfecţionismul şi standardele înalte autoimpuse cauzează disfuncţie şi detresă. Deseori din acest motiv nu reuşesc să-şi finalizeze niciodată sarcina (de exempu un proiect). Din acest motiv nu poate respecta termenele. Aceste persoane manifestă un devotament excesiv faţă de muncă renunţând la activităţi recreative. Pot amâna activităţile distractive deşi acest comportament nu este justificat de necesităţi economice. Deseori îşi iau de lucru cu ei atunci când pleacă în concediu ca să nu-şi piardă timpul. Poate exista o preocupare mare pentru lucruri domestice (curăţenie excesivă). Hobbiurile sau activităţile recreative sunt abordate ca sarcini serioase necesitând organizare atentă şi multă muncă pentru a le putea controla. Pun accent pe execuţia perfectă, transformă jocul într-o sarcină structurată.
Aceşti indivizi pot fi excesiv de constiicioşi, scrupuloşi şi inflexibili în materie de moralitate, etică sau valori. Se pot forţa pe ei şi pe ceilalţi să urmeze principii morale rigide şi standarde de conduită foarte stricte. Sunt autocritici, se supun regulilor autorităţilor cu mare stricteţe.
Aceste persoane sunt incapabile să se debaraseze de obiecte lipsite de orice valoare considerând că este o risipă sau că odată îşi vor găsi utilitatea.
Sunt reticenţi în a delega sarcini sau a lucra cu alţii. Insistă în mod exagerat ca orice lucru să fie făcut în maniera lor şi ca ceilalţi să se conformeze modului lor de a face lucrurile. Dau instrucţiuni detaliate şi precise şi nu permit abateri. Alteori, refuză ofertele de ajutor chiar dacă sunt în întârziere cu planul, deoarece ei cred că nimeni altcineva nu-l poate face corect.
Deseori aceşti indivizi sunt avari şi meschini menţinând un standard de viaţă mult sub ceea ce îşi pot permite, considerând că cheltuielile ar trebui controlate spre a face faţă eventualelor catastrofe.
Sunt caracterizaţi prin rigiditate şi obstinaţie. Sunt deranjaţi când trebuie să fie de acord cu ideile celorlalţi deoarece sunt convinşi că doar ideile lor sunt cele mai bune. Îşi fac planul dinainte, în cele mai mici detalii, refuză să ia in consideraţie orice fel de modificare. Chiar dacă recunosc că poate fi în interesul lor să facă un compromis, ei pot refuza cu obstinaţie s-o facă, argumentând că aceasta este „principiul lucrului”.
Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj – Stela Neamt