Persoanele cu dependenţă de alcool, droguri, tigari sau care au probleme legate de consumul de substanta (chiar dacă nu este vorba de o dependenţă propriu-zisă) ajung în clinici/spitale/structuri care oferă servicii de sănătate fie pentru tratarea problemei dependenţei (fiind constrânse legal, de familie/prieteni sau venind din proprie iniţiativă), fie pentru tratarea unei alte probleme/stări de sănătate, relaţionată cu / influenţată de consumul de alcool, droguri (de exemplu, sarcina, ciroza, diabetul etc). În oricare dintre situaţii, psihologul care lucrează în structuri de sănătate trebuie să fie pregătit să utilizeze o strategie eficientă de abordare a problemei, strategie care să conducă la descreşterea sau la eliminarea consumului de alcool.
Dependenţa psihică apare când sunt prezente următoarele aspecte:
– utilizarea substanţei în cantităţi mai mari sau pe perioade mai lungi de timp în contrast cu intenţia personală;
– incapacitatea de a controla utilizarea substanţei;
– utilizarea substanţei la locul de muncă, în momentul prestării unor activităţi importante sau în situaţii în care consumul poate fi periculos;
– alocarea unei cantităţi importante de timp pentru procurarea, administrarea şi revenirea de sub efectele substanţei;
– scăderea interesului pentru alte activităţi nelegate de utilizarea substanţei;
– consumul substanţei în ciuda cunoaşterii efectelor nocive ale acesteia.
Dependenţa fizică are ca şi elemente:
– apariţia toleranţei – pentru obţinerea unor efecte similare sunt necesare cantităţi mai mari de substanţă decât înainte sau scăderea efectelor determinate de consumul aceleiaşi cantităţi de substanţă;
– apariţia simptomelor de sevraj la întreruperea sau la diminuarea cantităţii de substanţă administrată;
– folosirea continuă a substanţei pentru prevenirea sau dispariţia simptomelor de sevraj.
Dependenţa la alcool apare într-un interval de cel mult 5 ani de consum regulat (zilnic) şi în cantităţi semnificative.
Atât DSM-V-TR, cât şi ICD 10 descriu dependenţa de alcool ca cea mai severă condiţie, asociată cu consecinţe psihologice majore, alături de alte afecţiuni. Dependenţa poate fi definită ca o problemă repetitivă ce afectează cel puţin trei domenii ale vieţii şi aproximativ 80% din cei odată diagnosticaţi cu dependenţă de alcool continuă să aibă probleme legate de consumul de alcool la evaluări ulterioare (realizate după unul sau mai mulţi ani de la diagnostic/tratament; Schuckit, 2009).
Psiholog Cluj / Psihoterapeut – Cluj – Napoca
Cabinet de Psihologie – Stela Neamt