Persoanele dependente sunt extrem de vulnerabile pentru a dezvolta tulburări anxioase, mai ales atac de panică şi agorafobie, a descris in lucrarile sale (Millon etal., 2004), psiholog. Cei care dezvoltă anxietate generalizata se confruntă cu griji persistente. Cele mai multe dintre preocupările lor sunt legate de posibilitatea de a fi abandonaţi sau de a fi incapabili să facă faţă situaţiei sau chiar să supravieţuiască. Alternativ, competenţele lor slabe pot conduce la griji intruzive despre performanţa în sarcină, mai ales dacă ei se află sub presiunea de a avea mai multe responsabilităţi specifice adultului. Aceste persoane este posibil să se simtă agitate sau tensionate, să obosească cu uşurinţă, şi să se confrunte cu dificultăţi de somn. De exemplu, o persoană dependentă poate să stea trează ore întregi examinând/refăcând conversaţiile cu persoanele importante (pentru ea) pentru a se asigura că nu a spus nimic ofensiv/jignitor care să pună în pericol relaţia lor.
Un cerc vicios se poate dezvolta în cazul în care anxietatea este menţinută şi interferează cu abilităţile de rezolvare de probleme pe care persoana dependentă le deţine, arata specialistii in psihiatrie/psihologie (Turkat şi Carlson, 1984 apud Millon etal., 2004). În cazul în care ameninţările privind siguranţa lor sunt focalizate pe anumite aspecte, persoanele dependente pot dezvolta fobii specifice. Acestea nu doar leagă neliniştile/anxietăţile de ameninţări conctrete, dar, de asemenea, îi informează pe ceilalţi într-un mod foarte obiectiv despre categoriile de stimuli pe care persoana dependentă doreşte să le evite..
Pentru multe persoane dependente, anticiparea abandonului sau neputinţei poate deveni atât de reală încât sunt brusc copleşiţi de gânduri catastrofice, rezultând un atac de panică complet. Unii pot utiliza aceste atacuri în scop de manipulare, în primul rând, ca dovadă concretă că o condiţie care îi împiedică să-şi asume orice responsabilitate viitoare şi, în al doilea rând, ca un mijloc de a obţine simpatie, îngrijire şi sprijin de la alţii. În acest caz, pentru persoanele dependente, efectul net al beneficiului secundar, ceea ce persoana câştigă de pe urma tulburării, este dublat. Nu este surprinzător că atacurile de panică la persoanele dependente sunt adesea însoţite de agorafobie, o teamă de a fi lăsat singur sau de a fi lăsat fără ajutor în situaţii din care ieşirea este aproape imposibilă.
Cu cât este mai mare numărul de trăsături dependente, cu atât devine mai dificilă recuperarea. În situaţii cum ar fi a călători departe de casă, a aştepta în rând/şir sau într-o mulţime/grup, sau a călători cu persoane necunoscute în autobuz sau tren, teama de obicei, devine tolerabilă atunci când persoana dependentă este însoţită de prezenţa liniştitoare a unui prieten. Dintr-o perspectivă psihanalitică, prietenul funcţionează ca o figură a mamei protective care consolează neliniştea fobică stârnită de dependenţa infantilă (Kleiner & Marshall, 1985 apud Millon etal., 2004).
Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca
Cabinet de Psihologie – Stela Neamt
Bibliografie:
Millon T. et al., (2004). Personality Disorders in modern life, 2nd edition, John Wiley and Sons;