Alcoolismul: O analiza detaliata a caracteristicilor si etapelor dependentei
De-a lungul istoriei, bauturile alcoolice au ocupat un loc complex in societate, fiind folosite in scopuri diverse, de la ceremonii religioase la socializare sau ca sursa de calorii. Ca substanta psihoactiva, alcoolul actioneaza ca un drog care permite evadarea din realitate sau schimbarea dispozitiei. Insa, indiferent de motivul pentru care este ales, alcoolul vine la pachet cu „beneficii” aparente pe termen scurt si costuri devastatoare pe termen lung. In functie de cultura, consumul poate duce la integrarea sau excluderea din anumite grupuri, dar esenta sa ramane aceeasi: o substanta care modifica biochimia creierului si structura personalitatii. Procesul de autocunoastere este de multe ori primul sacrificat in fata adictiei.
Mecanismul de actiune si efectele fiziologice
Dupa ingestie, alcoolul patrunde in stomac si intestinul subtire, unde moleculele de etanol trec direct in circuitul sangvin. De aici, sunt transportate rapid catre toate organele, dar efectele sunt resimtite aproape instantaneu in creier. Deoarece o portiune substantiala din sangele pompat de inima ajunge la creier, iar tesutul adipos cerebral absoarbe excelent alcoolul, sistemul nervos central (SNC) devine prima victima.
Alcoolul este un inhibitor al SNC, facand parte din categoria depresoarelor. Efectele sale variaza dramatic in functie de concentratia din sange:
- Pana la 5%: Apare o stare de buna dispozitie, dezinhibitie, relaxare si o crestere falsa a increderii in sine.
- Peste 10%: Functiile senzoriale si motorii sunt vizibil afectate. Pronuntia devine neclara, coordonarea scade, iar agresivitatea sau furia pot iesi la suprafata.
- Peste 30%: Capacitatile cognitive si fizice sunt reduse sever.
- Peste 40%: Exista un risc iminent de moarte prin intoxicatie severa.
Pe termen lung, abuzul afecteaza iremediabil sistemul cardiovascular, respirator, digestiv si endocrin, ducand la tulburari psihologice grave si la degradarea vietii sociale (pierderea jobului, neglijarea copiilor, destramarea familiei).
Cele patru faze ale instalarii dependentei
Trecerea de la consumul social la cel patologic nu se intampla peste noapte. Specialistii (Răşcanu, 2004) identifica patru etape distincte:
- Faza prealcoolica (luni – 2 ani)
In aceasta etapa se „pregateste terenul”. Persoana cauta activ motive si circumstante pentru a consuma. Toleranta creste, iar bautura incepe sa ocupe un loc central in viata individului. Se distinge prin doua stadii: betia ocazionala si cea permanenta.
- Faza prodromala (6 luni – 4 ani)
Este marcata de aparitia aviditatii dupa primele pahare. Individul incepe sa consume in secret pentru a masca adevarata cantitate ingerata. Apare primul semn major de alarma: palimpsestul alcoolic (pierderea memoriei detaliilor in timpul betiei). In acest moment, alcoolul incepe sa fie folosit ca drog, se instaleaza vinovatia, dar dorinta de consum creste proportional.
- Faza cruciala
Momentul in care se pierde controlul si apare necesitatea fizica de a bea. Conflictele cu familia si colegii devin frecvente, apare izolarea si scade capacitatea sexuala. Individul recurge la rationalizarea comportamentului (gasirea de scuze logice pentru consum), apar idei de grandoare sau agresivitate exacerbata. Episoadele de culpabilitate sunt urmate de incercari esuate de abstinenta totala.
- Faza cronica
Dependentul bea motivat de nevoia de a evita sevrajul, fiind in stare de ebrietate pe tot parcursul zilei. Capacitatea cognitiva scade dramatic, apare dorinta irezistibila de a bea orice tip de alcool (inclusiv surogate) si se pot manifesta acte de violenta sau ultraj. Se instaleaza asa-numitul „sentiment de religiozitate fata de alcool”, unde bautura devine singurul scop al existentei.
Criterii de diagnostic conform DSM-IV-TR
Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale imparte tulburarile legate de alcool in doua categorii mari:
- Tulburari ale uzului de alcool:
- Dependenta de alcool: Caracterizata prin toleranta, sevraj si incapacitatea de a controla consumul.
- Abuzul de alcool: Consumul care duce la neindeplinirea obligatiilor sau la situatii periculoase (condus sub influenta).
- Tulburari induse de alcool:
- Intoxicatia si abstinenta (sevrajul).
- Delirium indus de alcool (Delirium Tremens).
- Dementa si tulburarile amnestice persistente (Sindromul Korsakov).
- Tulburari afective, anxioase sau disfunctii sexuale induse de substanta.
- Tulburarea de somn indusa de alcool.
Drumul spre recuperare
Dependenta de alcool este o boala crunta care anuleaza vointa si distruge conexiunile umane. Totusi, recuperarea este posibila daca se intervine atat la nivel fiziologic, cat si psihologic. Primul pas este recunoasterea faptului ca alcoolul nu mai este o alegere, ci o necesitate care a preluat controlul.
Daca tu sau cineva drag va confruntati cu acest cerc vicios, nu asteptati pana la faza cronica. Cea mai eficienta metoda de a trata cauzele profunde care au dus la consum (stresul, traumele, anxietatea) este psihoterapia individuala. Aceasta ofera cadrul necesar pentru a reconstrui identitatea, pentru a invata noi mecanisme de coping si pentru a recastiga controlul asupra propriei vieti, departe de iluzia paharului.
Bibliografie
- Smith, E. E., et al. (2005) – Introducere in psihologie. Bucuresti: Editura tehnica.
- Rascanu, R. (2004) – Alcool si droguri: „virtuti” si „capcane” pentru tineri. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti.
