Una dintre problemele majore cu care se confrunta cercetatorii contemporani este aprecierea cantitativa a factorilor psiho-sociali si separarea rolului acestora de alti factori de risc coronarieni clasici, precum fumatul sau hipercolesterolemia. Desi aceste elemente sunt esentiale in generarea si mentinerea hipertensiunii arteriale (HTA), nicio teorie singulara nu poate explica in totalitate geneza acestei afectiuni. HTA este recunoscuta astazi ca o maladie genetica multifactoriala, unde predispozitia ereditara, varsta, sexul si obezitatea se intrepatrund cu factorii de mediu si, mai ales, cu cei psihologici. In acest context, procesul de autocunoastere devine vital pentru a intelege cum propriile noastre reactii emotionale ne pot imbolnavi corpul.
Rolul stresului psihosomatic si al particularitatilor individuale
Un rol deosebit in aparitia si intensitatea stresului psihosomatic il au particularitatile individuale – genetice, cognitive, afective si motivationale. Aceste trasaturi sunt modelate de experienta de viata familiala si profesionala a subiectului. Atunci cand individul se confrunta cu un stresor psihic potential, structura sa interna contribuie la conferirea unei semnificatii nocive (imaginare sau reale) situatiei respective. Acest lucru conduce la declansarea unor reactii puternice, precum furia, catastrofarea si ostilitatea, care sunt adesea reprimate din cauza incapacitatii de a le exprima liber.
S-a demonstrat ca HTA nu este doar o boala specifica, ci o reactie sistemica complexa. Cauza principala pare sa fie tensiunea emotionala persistenta, care actioneaza prin intermediul sistemului nervos vegetativ asupra inervatiei vasomotorii. Din pacate, aceasta stare emotionala profunda nu poate fi suprimata simplu, prin cuvant sau printr-un act motor, ramanand „blocata” in corp si fortand inima sa lucreze la parametrii ridicati.
Impactul mediului urban si al stresului social repetat
Stresul social repetat, omniprezent in aglomerarile urbane, poate duce la o activare excesiva a sistemului nervos simpatic. Acest fenomen exacerbeaza raspunsul vascular si poate provoca disfunctii endoteliale grave, mergand pana la necroza. Marile orase constituie surse constante de stres care pot ridica progresiv valorile tensiunii arteriale pana la niveluri hipertensive. Literatura de psihologie medicala subliniaza ca stresul psihosocial este evident la majoritatea bolnavilor hipertensivi, acestia avand reactii presoare la stimulii din mediu mult mai exagerate fata de persoanele normotensive.
Manifestari psihopatologice: Sindromul astenic si depresiv
In relatia cu HTA, cercetatorii au identificat doua forme principale de manifestare sindromologica, influentate de structura personalitatii individului:
- Sindromul astenic: Apare precoce, chiar inainte ca valorile tensionale sa fie alarmante. Pacientii se plang de cefalee, insomnie, irascibilitate, epuizare si o scadere marcata a puterii de concentrare. Pe acest fond, pot aparea elemente de anxietate si obsesii care reduc capacitatea de munca.
- Sindromul depresiv: Se intalneste la bolnavii cu valori tensionale constante si mari. Depresia variaza de la crize de plans pana la forme profunde cu ideatie suicidara. Este important de notat ca depresia are efecte fiziopatologice directe, scazand variabilitatea frecventei cardiace si crescand adezivitatea plachetara, ceea ce agraveaza prognosticul cardiovascular.
Profilul psihologic al hipertensivului
La bolnavii cu HTA, psihologii clinicieni au semnalat trasaturi de personalitate specifice care ii fac vulnerabili: ambitii deosebite, tendinte compulsive si o incapacitate cronica de a-si exprima agresivitatea. Exista o ambivalenta frapanta intre un exterior calm, controlat, si un interior plin de furie si ostilitate care tinde spre afirmarea autoritatii. Aceasta tensiune interna, nesolutionata, devine motorul care mentine tensiunea arteriala la cote periculoase.
Abordarea terapeutica in cadrul unui cabinet de psihologie poate ajuta acesti pacienti sa invete tehnici de gestionare a emotiilor si sa isi modifice stilul de viata sedentar sau comportamentele nocive (fumatul, alimentatia excesiva). Intelegerea legaturii somato-psihice este primul pas catre o inima sanatoasa si un echilibru mental durabil.
Bibliografie
- Pandele G.I., Dumitrescu A. (2009) – Relatia somato-psiho-comportamentala dintre hipertensiunea arteriala si sindromul depresiv. Teza de doctorat, UMF Iasi
- Chirita R., Chirita V., Papari A. (2002) – Manual de psihiatrie si Psihologie medicala
- Freedland K.E. et al. (2006) – The Great Debate, revisited. Psychosomatic Medicine
