Articole


“Fiecare om poartă cu sine întreaga formă a condiţiei umane” Montaigne


Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul

Comportamentul agresiv la barbatul dominant

Specialistii in psihologie, arata ca presiunea selectiei naturale se transmite asupra comportamentului sexual al femeilor si in alegerea partenerilor, care a determinat la barbati o inclinatie distincta catre comportamente concurentiale si de victimizare. Astfel barbatii investesc timp si resurse in accederea la resurse, comportament care uneori duce la agresivitate si victimizarea celorlalti.
Alte consecinte ale acestei presiuni asupra barbatilor este acela de a-si etala si prezenta capacitatile dominatoare in mod exagerat precum si abuzurile sexuale, care sunt mai frecvente la acei indivizi care au capacitati reduse competitive si de acces la resurse.
[…]

Citește articolul

Familia în drumul său spre modernitate.

Familia în drumul său spre modernitate.

În drumul său spre modernitate, familia s-a îndepărtat de obiceiuri şi tradiţii, de lanţul filiaţiei şi a bulversat relaţiile cu cei apropiaţi. Familia contemporană este (preponderent) nucleară, cu o structură mai flexibilă a rolurilor maritale. […]

Citește articolul

Schimbarea peisajului familial, odata cu trecerea anilor.

Schimbarea peisajului conjugal, odata cu trecerea anilor.

Familia modernă a întărit relaţiile afective dintre membrii nucleului familial, devenind o stare de spirit (Fl. Druţă, 1998). Totuşi numeroase aspecte ale vieţii familiale ies de sub incidenţa stărilor afective pozitive: numărul tot mai mare al copiilor ne-supravegheaţi de un membru al familiei, numărul mare al divorţurilor etc. În acelaşi timp, valorile tradiţionale sunt în […]

Citește articolul

Conduita sociala în influența comportamentală

Conduita sociala în influența comportamentală

Studiul clasic al modificărilor comportamentului şi al învăţării sociale – subliniază importanţa regulilor familiale şi a structurilor de comunicare, asemenea reprezentanţilor teoriei sistemelor şi ai interacţionalismului simbolic. Ea se preocupă de interacţiunile comportamentale, de condiţiile în care o persoană învaţă o conduită socială şi influenţează sau schimbă comportamentul alteia. Acordând o mică atenţie, în mod […]

Citește articolul

cuplul in aceptiunea psihologica

Cuplul în accepţiunea psihologică

Cuplul este definit, în general, ca o pereche sau reunire de două persoane bazată pe o legătură constantă sau datorată unei apropieri accidentale. În ambele cazuri însă, reunirea trebuie să funcţioneze, chiar dacă ea este adesea dificilă. Cuplurile accidental formate, fără trecut şi fără viitor, fac obiectul de studiu al psihologiei sociale. În contextul psihologiei cuplului şi familiei ne interesează cuplurile care tind să se menţină în timp, în care există relaţii sentimentale şi/sau sexuale, în care se manifestă un puternic inter-determinism mutual, partenerii stimulându-se şi potenţându-se reciproc. […]

Citește articolul

Terapia sexuala duala

Terapia sexuala in cuplu

Problema sexuala reflecta adesea existenta altor zone de dezechilibru sau neintelegere in relatia de cuplu. De aceea, psihoterapia se concentreaza asupra intregii relatii, luate ca intreg, acordand o atentie sporita aspectelor sexuale. Sunt discutate aspectele psihologice si fiziologice ale functionarii sexuale, terapeutul avand o atitudine educativa. Uneori psihologul sugereaza cuplului sa faca anumite lucruri, iar acestia trebuie sa incerce acasa ceea ce li s-a sugerat. Cel mai adesea, acest tip de terapie se face de catre doi terapeuti, un barbat si o femeia, care discuta si clarifica diverse aspecte sexuale cu cei doi pacienti. Scopul terapiei este acela de a stabili sau de a restabili comunicarea in cadrul cuplului. […]

Citește articolul