Perspective cognitive şi existenţialiste în dependenţă

Psihologii practicieni cognitivişti şi existenţialişti sunt de părere că, construirea semnificaţiei personale este centrală în dezvoltarea personalităţii şi dinamicii ei, şi reconstruirea semnificaţiei personale este cheia schimbării pozitive (Ottens & Hanna, 1998 apud. Bornstein, 2004). Transformarea conştiinţei este, de asemenea, importantă în cele 2 abordări. Terapeuţii existenţialişti caută să extindă conştiinţa prin slăbirea defenselor adânc înrădăcinate şi să ajute pacienţii să experenţieze aspecte legate de sine care sunt distorsionate sau negate.

Psihoterapeuţii cognitivişti caută să extindă perspectiva pacientului, deschizând noi modalităţi de gândire şi înlocuind iraţionalitatea cu raţionalitatea.

            Aspecte cheie ale sinelui

            Modelele cognitive şi existenţialiste accentuează rolul distorsiunilor relaţionate cu sinele în dinamica dependenţei. Chiar dacă teoriile cognitive descriu aceste distorsiuni în termenii schemei de sine dezadaptative şi teoriile existenţiale descriu în termenii sinelui neautentic, cele două perspective pun pe seama unei percepţii slabe şi ineficace comportamentul dependent, cele două perspective recunosc faptul că răspunsurile emoţionale relaţionate cu dependenţa (ex. frica de abandon) rezultă din precepţia distorsionată a sinelui (Bornstein, 2004).

            Asumpţii cu privire la cauzalitate

            Psihologii cognitivişti şi existenţialişti consideră că, dependenţa  se trage din distorsiunea sinelui, dar ei nu sunt de acord în ceea ce priveşte factorii care stau la baza acestor distorsiuni. Terapeuţii cognitivişti pretind că dependenţa este înrădăcinată în schemele dezadaptative şi strategiile utilizate (Overholser, 1996, 1997 apud. Bornstein, 2004). Psihoterapeuţii existenţialişti schimbă focalizarea  de pe învăţarea timpurie pe defense şi coping, considerându-le centrale în etiologia dependenţei (May & Yalom, 2000 apud. Bornstein, 2004 ). Cele două modele recunosc că o  căutare a ajutorului şi îngrijirii devin modalităţi reflexive de răspuns la ameninţare şi la provocare.

            Concentrarea interpretativă

            Psihologii existenţialişti analizează materialul ascuns în verbalizările şi în comportamentele nonverbale ale pacienţilor, concentrându-se pe metacomunicaţie: teme despre viaţă care reflectă fricile principale ale pacientului (ex. izolare, a fi copleşit de responsabilităţi dificile). Interpretările cognitive ale dependenţei includ descoperirea cauzelor unei imagini de sine negative ale pacienţilor şi folosirea tehnicilor de restructurare (analiza logică a percepţiilor şi cogniţiilor biasate) (Bornstein, 2004).

Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj–Napoca

Cabinet de psihologie – Stela Neamt

Bibliografie:

Bornstein, R. F. (2004). Integrating Cognitive and Existential Treatment Strategies in Psychotherapy With Dependent Patients. Journal of Contemporary Psychotherapy, Vol. 34, No. 4.