Psihoterapia cu persoanele diagnosticate cu Tulburarea de personalitate paranoida (TPP) presupune dificultati suplimentare pentru psiholog, necesitand o atentie deosebita asupra relatiei terapeutice. Aceasta este adesea mai problematica decat in cazul altor afectiuni acute, precum depresia sau tulburarile anxioase, unde increderea se instaleaza, de regula, fara dubii exagerate. In cazul TPP, responsabilitatea terapeutului de a sparge rezistentele si barierele pacientului este mult mai accentuata.
Persoanele cu TPP sunt caracterizate printr-un stil cognitiv dominat de neincrede si suspiciozitate fata de ceilalti, interpretand intentiile acestora ca fiind rauvoitoare. Acest stil ingreuneaza stabilirea legaturii si poate duce frecvent la abandonul tratamentului.
Tehnici pentru facilitarea increderii
Pentru a reduce nivelul de distres si tensiunea din primele sedinte de psihoterapie individuala, pot fi aplicate strategii specifice:
- Focalizarea pe aspecte neutre: Atentia trebuie indreptata initial spre subiecte mai putin sensibile pentru pacient.
- Utilizarea referintelor generale: Psihologul poate vorbi despre „cum anumiti oameni” reactioneaza la situatii similare cu cele ale pacientului.
- Oferirea controlului: Oferirea unui grad mai mare de control pacientului asupra ordinii problemelor discutate sau a continutului sedintei. Aceasta abordare trebuie realizata cu tact pentru a facilita o relatie colaborativa fara ca pacientul sa se simta constrans sau controlat.
Obiectivele pe termen lung in psihoterapie
Pe masura ce procesul avanseaza, atentia trebuie sa se mute de la stabilizarea relatiei catre obiective clinice specifice:
- Cresterea autoeficacitatii: Acesta este primul punct major pe lista de prioritati.
- Restructurarea cognitiva: Modificarea cognitiilor irationale, a schemelor rigide si a patternurilor comportamentale disfunctionale.
- Dezvoltarea abilitatilor asertive: Pacientul este ajutat sa constientizeze si alte puncte de vedere decat cel propriu asupra situatiilor de viata.
Deoarece tulburarile de personalitate sunt, in esenta, tulburari de relationare sociala, un rol crucial il au trainingurile pentru optimizarea abilitatilor sociale.
Trainingul abilitatilor sociale si procesarea informatiei
Utilizarea unor tehnici precum „instructional role-playing” sau „videotape feedback” (sustinute de Turkat si Maisto) ajuta pacientul in mai multe directii:
- Comutarea atentiei: Invatarea orientarii catre alti stimuli sociali, nu doar catre cei perceputi ca amenintatori.
- Interpretare acurata: Ajutarea pacientului sa proceseze mai corect informatiile din mediu.
- Acceptarea feedback-ului: Dezvoltarea capacitatii de a primi feedback intr-o maniera nondefensiva si constructiva, fara a-l percepe ca pe un atac la persoana.
- Auto-analiza: Incurajarea pacientului sa isi analizeze propriul comportament, nu doar actiunile celor din jur.
Acest demers sustinut intr-un cabinet de psihologie poate oferi pacientului cadrul necesar pentru a trece de la suspiciune la o functionalitate sociala imbunatatita. In unele cazuri, o evaluare psihologica detaliata la inceputul tratamentului poate ajuta la calibrarea acestor tehnici in functie de severitatea trasaturilor paranoide.
Bibliografie
- Beck, Freeman et al. (1990); Sperry (2003) – Cognitive Therapy of Personality Disorders.
- Turkat si Maisto (1985, 1990) – Traininguri pentru abilitati sociale.
