Manifestarile emotionale, precum tristetea, regretul, multumirea sau bucuria, nu apar intr-un vid. Ele sunt rezultatul complex al modului nostru de gandire, al comportamentelor adoptate si al modificarilor fiziologice, reprezentand un raspuns direct la evenimentele de viata. Desi termenii de „cognitii” si „emotii” au semnificatii semantice distincte, in practica clinica si in viata de zi cu zi, confuzia intre cele doua este extrem de frecventa. Psihologii constata adesea ca oamenilor le este greu sa distinga intre „ceea ce simt” si „ceea ce cred”. Acest proces de autocunoastere este vital, deoarece emotiile sunt, in esenta, produsul interpretarilor noastre mentale.
Calitatea si intensitatea: Pilonii experientei emotionale
Atunci cand analizam emotiile, trebuie sa luam in considerare doua caracteristici principale: calitatea si intensitatea. In literatura de specialitate, exista doua perspective majore de clasificare:
- Valenta: Emotii pozitive si emotii negative
- Functionalitatea: Emotii functionale si emotii disfunctionale
Conform lui Daniel David (2006), functionalitatea unei emotii este determinata de experienta subiectiva, de cognitiile asociate si de consecintele pe care acea emotie le produce. Intersectia acestor clasificari ne ofera patru categorii esentiale: emotii pozitive functionale, emotii pozitive disfunctionale, emotii negative functionale si emotii negative disfunctionale. Aceasta distinctie nu se bazeaza pe cat de tare „simtim” emotia (intensitate), ci pe tipul de gandire (cognitia) care o insoteste.
Emotiile negative: Intre adaptare si suferinta
Este esential sa intelegem ca nu toate emotiile „rele” sunt daunatoare. Diferenta dintre tristete (negativa functionala) si depresie (negativa disfunctionala) este data de modul in care procesam realitatea.
Emoțiile negative disfuncționale se caracterizeaza prin:
- Producerea unei dureri si a unui disconfort psihic paralizant;
- Motivarea persoanei sa actioneze impotriva propriilor interese;
- Blocarea comportamentelor necesare pentru atingerea scopurilor personale.
La polul opus, emoțiile negative funcționale (cum este regretul sau ingrijorarea moderata) sunt utile:
- Ele atrag atentia ca ceva blocheaza un scop, dar nu imobilizeaza individul;
- Motiveaza persoana spre dezvoltare personala si rezolvare de probleme;
- Incurajeaza punerea in practica a solutiilor eficiente.
Emotiile ca raspuns la stres
Emotiile sunt, de cele mai multe ori, un raspuns specific la un factor de stres. Pentru ca un raspuns de stres sa fie declansat, evenimentul activator trebuie sa depaseasca resursele de care dispune organismul in acel moment. Insa, nu orice eveniment declanseaza stres. Daca ceea ce se intampla corespunde expectantelor noastre, rezultatul va fi o stare emotionala pozitiva, nu un raspuns de stres.
Un aspect fascinant este faptul ca, odata generate, emotiile pot deveni ele insele stresori. Daca o persoana incepe sa se simta anxioasa si apoi incepe sa se ingrijoreze despre faptul ca este anxioasa, ea genereaza un nou ciclu de stres prin prelucrarea informationala a propriilor sentimente.
Dinamica dintre functional si disfunctional
Exista o ierarhie interesanta in universul emotional: o emotie disfunctionala implica intotdeauna si echivalenta sa functionala. Daca esti deprimat, in mod implicit esti si trist. Totusi, relatia nu este reciproca: poti fi trist fara a fi deprimat. Aceasta observatie este cruciala in psihoterapie individuala, unde scopul nu este eliminarea tristetii (care este un raspuns uman normal la pierdere), ci transformarea depresiei disfunctionale intr-o tristete functionala care sa permita individului sa mearga mai departe.
Daca simti ca emotiile tale au devenit o bariera in calea fericirii sau daca nu poti identifica gandurile care iti provoaca suferinta, este momentul sa investesti in propria sanatate mentala. Recomandarea este sa apelezi la servicii de psihologie specializate. Prin psihoterapie individuala, poti invata sa identifici credintele irationale care transforma emotiile utile in poveri disfunctionale. Invatarea unor noi mecanisme de reglare emotionala iti va permite sa transformi modul in care interactionezi cu stresul si sa iti recapeti controlul asupra propriei vieti, folosind procesele cognitive ca aliati, nu ca inamici.
Bibliografie
- David, D. (2006) – Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale. Iasi: Editura Polirom.
- David, D., Montgomery, G. H., et al. (2005) – An empirical investigation of Albert Ellis’s binary model of distress. Journal of Clinical Psychology.
