Comportamentul agresiv la barbatul dominant

Cultura si mediul social are un rol important si pregnant in inocularea anumitor conceptii si credinte care sa duca in final la o comportamente de tip agresiv, insa in acelasi timp viata ne arata destule exemple de persoane celebre, cu profil psihologic si de  personalitate normale si care la varste mici au crescut si s-au format in mijlocul violentei, al abuzurilor si al saraciei. Psihologii semnaleaza, asadar, in timp ce acesti factori sociali si culturali sunt prezenti si pregnanti in vietile multor persoane, doar o mica parte dintre acestia dezvolta comportamente agresive! Putem trage concluzia ca cel mai probabil alti factori sunt mult mai implicati in aparitia unor astfel de comportamente la anumiti subiecti!

Comportamentele agresive sunt prezente la aproape toate varstele si la toate categoriile sociale. Totusi, s-a observat o predilectie a agresivitatii in perioadele de stres sporit. Psihologia infantila, arata ca primele perioade de acest fel in viata unui individ este inceperea vietii scolare, in jurul varstei de 6-7 ani. A doua perioada, mult mai intensa din punct de vedere al stresului este cea pubertala cand schimbari hormonale, fizice, neurologice si sexuale au loc. Daca acestui stres i se suprapun si alte probleme (familiale, de scoala, in relatiile sociale), creste incidenta manifestarilor agresive si violente.

            Totusi, incepand de la perioada de adult tanar, incidenta manifestarilor agresive, violente si antisociale scade semnificativ, mentinandu-se doar la acei indivizi care nu au reusit din diverse motive sa treaca cu succes peste provicarile adolescentei. Acesti indivizi vor tinde sa pastreze aceasta conduita pe toata perioada vietii, unele cazuri extreme ajungand sa comita crime, violente, abuzuri fizice si/sau sexuale, acte de cruzime etc.

            O categorie speciala de subiecti antisociali sunt cei cu comportamente sofisticate, care sunt greu de detectat si care, dupa realizarea raului produs, sunt greu de contracarat si de adus sa raspunda in fata legii (Cangemi, 2009). Acesti subiecti se regasesc in toate categoriile socio-economico-profesionale, cei mai daunatori fiind aceia aflati in pozitii de conducere.

Din perspectiva evolutionista acest comportament s-a dezvoltat ca raspuns la preferintele femeilor in alegerea partenerilor sexuali cu statut social inalt. Aceasta preferinta a femeilor, denumita „optiunea feminina” („female chioce”), joaca un rol pivotant in comportamentul barbatilor care, pentru a accede la pozitie sociala, intra in conflict cu alti „concurenti”. Femeile cauta acest atribut la barbati deoarece aceia care il poseda le pot oferi o siguranta socio-economica, lasandu-le timp si resurse pentru a se concentra pe procreere si cresterea noii generatii. O alta consecinta al acestui fenomen este acela ca ofera sansa barbatilor competitivi sa-si transmita genele mai usor spre deosebire de aceia mai putin competitivi. Astfel barbabtii dominanti isi vor gasi mai usor partenere sexuale spre deosebire de cei subordonati. La unii indivizi acest comportament poate imbraca forme violente si agresive (abuz fizic, sexual, maltratare, omor, crusime) sau forme mai subtile (manipulare, control).

Specialistii in psihologie, arata ca presiunea selectiei naturale se transmite asupra comportamentului sexual al femeilor si in alegerea partenerilor, care a determinat la barbati o inclinatie distincta catre comportamente concurentiale si de victimizare. Astfel barbatii investesc timp si resurse in accederea la resurse, comportament care uneori duce la agresivitate si victimizarea celorlalti.

            Alte consecinte ale acestei presiuni asupra barbatilor este acela de a-si etala si prezenta capacitatile dominatoare in mod exagerat precum si abuzurile sexuale, care sunt mai frecvente la acei indivizi care au capacitati reduse competitive si de acces la resurse.

Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca

Cabinet de Psihologie Stela Neamt

Bibliografie

– Cangemi, J. P., Pfohl, W., (2009) – Sociapaths In High Places. Organization Development Journal; Summer 2009; 27, 2; ABI/INFORM Global, pg. 85.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *