Boala conjugală. Fazele comunicării în relaţia de cuplu.

Boala conjugală. Fazele comunicării în relaţia de cuplu.

Într-un cuplu legal constituit sau nu, problemele care se pun cel mai frecvent sunt legate de o sexualitate în dificultate. Lipsa de comunicare este cel mai frecvent cauza şi nu rezultatul.

Prin absenţa dialogului, prin imposibilitatea deseori pudică de a-şi exprima propriile nevoi, uneori cuplul cade în incomprehensiune. Pe măsură ce comunicarea scade, sexualitatea se degradează şi violenţa şi agresivitatea se dezvoltă tot mai mult.

Fazele comunicării în relaţia de cuplu (Masters, W.H.; Johnson (1988) Adaptare după Vellay )

  • În faza euforică (1) cuvintele au o mică importanţă, afectivitatea dominând totul şi deformând chiar realitatea;
  • În faza ciclotimă (2) există alternanţa dintre perioadele faste, în care dialogul este posibil, cuvintele având acelaşi sens pentru amândoi, cu perioadele negative în care dialogul devine imposibil, cuvintele nemai având acelaşi sens şi valoare pentru cei doi;
  • În faza  de linişte (rutină) (3) cei doi sunt neutri sau fiecare se închide în el însuşi şi nu mai simte nevoia să se exprime şi nici să fie înţeles;
  • În faza de agresivitate şi de revoltă (4) se exprimă violenţa verbală necontrolată, interpretările dominând obiectivitatea, apriorismul înlocuind logica. Se ajunge în situaţia în care cei doi nu mai au nimic să-şi spună.

Boala conjugală

Se manifestă prin simptome variate în funcţie de structura de personalitate a soţilor şi de natura relaţiei conjugale. Există 3 categorii de simptome care pot apare:

1) Simptome mascate: oboseala, depresia, etilismul, care sunt puse iniţial pe seama condiţiilor externe. Pentru a disimula problemele, se dă vina pe societate, serviciu, copii, soacră. Mecanismul de proiecţie este o tentaţie facilă care permite deculpabilizarea. Alcoolismul unuia dintre soţi cauzează insatisfacţie conjugală.

2) Simptome psihosomatice:

Femeia recurge la aceasta pentru a-i arăta soţului că ea contestă climatul familial şi discrepanţa dintre aşteptare şi realitate. Bărbatul prin impotenţă, manifestă frica sa faţă de o femeie dominatoare care-l agresează şi îi accentuează neîncrederea în sine

  • 3) Tulburări de comunicare
  • Dialogul se aseamănă cu 2 aparate T.V., deschise la programe diferite, puse faţă în faţă sau linişte între ‘’combatanţi’’(omisiune şi disimulare).
  • Evoluţia bolii conjugale depinde de factorul timp.
  • Poate fi favorabilă dacă  spontan sau prin intervenţie terapeutica, cuplul reuşeşte să-şi stabilească comunicarea pe dublul plan al senzaţiilor şi al afectivităţii. Evoluţia nefavorabilă poate fi precoce sau tardivă. Cea  precoce apare din primele zile de coabitare când imaginea reală a partenerului este foarte îndepărtată de proiecţia ideologică. Se găseşte în faţa unor impostori. Decepţia tardivă are un mecanism diferit. Este vorba mai degrabă de propria transformare decât de vina partenerului.

Bibliografie

Masters, W.H.; Johnson, V.E.; Kolodny, R.C (1988). Masters and Johnson on Sex and Human Loving. Little, Brown and Company. ISBN 978-0316501606.

Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca

Cabinet de psihologie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *