Erori în gândire legate de Durerea fizica si psihica

11800463_734582550021807_5705678284180308254_n

Atunci când încercămm să dăm un sens durerii și vieții, putem crea erori și greșeli în felul cum gândim. De exemplu, ne putem concentra doar asupra aspectelor negative ale durerii, la cât de oribil e, la cum ne împiedică să realizăm cea ce ne-am propus în viață. Adeseori, persoanele care experiențiază durerea fizica sau psihica, se pot blama singure pentru durerea lor sau se pot simți pedepsite prin faptul că au durerea. Pot căuta dovezi care să le susțină cognițiile despre cât de oribilă le e viața cu durere, fără să vadă întreaga imagine – fără să ia în calcul puterea lor, abilitățile, nivelul de suport. Din nefericire, aceste erori în gândire ne fac rau și pot deforma perceptia despre durere.

Există și situația când avem gânduri și imagini negative, despre durere, care sunt juste. În aceste cazuri, scopul este de a ajuta pacienții să identifice problema și s-o rezolve. Alături de psihoterapeut, clientii învață să identifice aceste erori și să le înlocuiască cu gânduri mult mai realiste și sănătoase.

Gândurile automate sunt acele gânduri care trec prin mintea noastră fie că suntem conștienți de ele fie că nu. Acestea se pot prezenta fie prin comentarii trecătoare (ex. vorbire cu sine însuși (self-talk)) fie prin imagini despre durere și viața în general. Gândurile automate sunt precum acele dialoguri în “baloane” care apar la personajele din desene. Câteodată, personajele din desene chiar spun cea ce gândesc, altă dată cuvintele din acele baloane reprezintă doar gândurile personajelor. Pacienții sunt încurajați să se gândească la propriile lor „baloane” când sunt în durere sau când observă modificări în starea lor sau în intensitatea durerii.

Este important să învețăm despre natura gândurilor automate. De exemplu: gândurile automate (ex. auto-vorbirea, imageria) pot fi de natură pozitivă sau negativă. Unele exemple de gânduri automate pozitive sunt: „Pot trece peste durere”, “Știu că durerea/suferința nu va dura o veșnicie”. Exemple pentru gânduri neutre sunt : “O să urmăresc durerea să văd ce se întâmplă”, “Ok, iar simt durerea”, “Ce pot să fac cu asta?”. Exemple pentru gânduri negative: “Durerea este prea mare pentru a fi suportată”, “Nu pot să fac nimic cu durerea asta”, “Sunt condamnat la suferință”.

Aşa cum s-a mai precizat, gândurile automate pot fi raţionale şi iraţionale. Scopul psihoterapiei cognitive este de a ajuta persoana să evalueze acuratețea și utilitatea gândurilor sale și nu de a judeca moralitatea acelor gânduri. “Nu există în terapia cognitivă gânduri bune și gânduri rele. „(Beck et al., 2003).

Credințe intermediare. Sunt două tipuri de credințe: intermediare și centrale. Credințele intermediare se găsesc între gândurile automate și credințele centrale, și se referă la acele credințe care sunt condiționale. Aici sunt incluse regulile, atitudinile și asumpțiile. Oamenii dezvoltă anumite reguli pentru sine și alții. Aceste condiții se dezvoltă pe măsură ce oamenii încearcă să dea sens sinelui, durerii, lumii, și viitorului său. Exemple pentru aceste reguli sunt: „Nu trebuie să trăiesc cu această durere”, „Durerea mea nu ar trebui să dureze atâta”, Trebuie să existe un tratament pentru durerea mea, „viața ar trebui să fie justă, iar durerea nu e justă”, „Trebuie să fiu perfect în tot, urăsc durerea mea”.

Atitudinile sunt un alt tip de credințe intermediare. În mod tipic, atitudinile sunt judecăți raportate la valori despre evenimentele de viață. Exemple pentru atitudini: „Durerea este îngrozitoare”, „Este oribil faptul că medicii nu găsesc un leac pentru durerea mea”, „Este teribil că nu pot face lucrurile aşa cum obișnuiam să le fac”. În mod tipic, pacienții cu atitudine negativă sunt mult mai predispuși la distres emoțional și la conștientizarea creșterii durerii.

 Asumpțiile sunt inferențe pe care oamenii le fac despre cauzalitate („Dacă..atunci”) . Exemple de asumpții includ: „Dacă lucrez destul de mult în ciuda durerii, atunci voi fi răsplătit”, „Dacă am durere, atunci voi fi condamnat la o viață plină de suferinţă”, „Dacă merg la medic și urmez tratamentul dat de ei, atunci voi fi eliberat de durere”.

In sedintele de psihoterapie, subiecţii vor fi învăţaţi să vadă durerea ca pe o experienţă dinamică, cu multiple faţete  implicând percepţia senzorială, patternurile de gândire, răspunsurile afective, şi comportamentele, şi având în vedere şi influenţele mediului (de exemplu, atitudinile privind oferirea suportului şi atitudinile culturale / ale societăţii faţă de durere).

Tratamentul terapeutic vizează identificarea oricărei dificultăţi emoţionale, cognitive, comportamentale, fiziologice şi / sau de mediu (de exemplu, familiale, sociale, culturale), care ar putea influenţa experienţa subiecţilor privind durerea.  (Winterowd, C., Beck, A., Gruener, D., 2003).

Psiholog Cluj, Stela Neamt

 

Bibliografie

  • Beck, A., Winterowd, C., Gruener, D., (2003) Conitive Therapy whit Chronic Pain Patiens, Springer Publishing Company

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>