Cluj-Napoca, Bld. Eroilor, Nr. 10, et.1, ap.14
psiholog_stelaneamt@yahoo.com
0740032422
Cancerul.  Rolul variabilelor psihologice în etiologia şi dezvoltarea boli.

Cancerul

Rolul variabilelor psihologice în etiologia şi dezvoltarea boli.

 

În societatea modernă, şi în special în  ţările vestice, rata mortalităţii cauzată de infecţii a scazut simţitor, astfel populaţia se bucură de creşterea longevităţii dar se confruntă cu un alt aspect: a crescut importanţa şi impactul cancerului ca şi cauză a sănătăţii subrede sau a morţi. Cancerul este în creştere în mare parte datorită faptului că trăim mai mult. Acest capitol va analiza rolul variabilelor psihologice în etiologia şi dezvoltarea bolii şi răspunsurile la boală şi tratamentele sale.

Rezultatele cercetarii lui Payne susţin studiile făcute mai devreme care au identificat stress-ul ca cea mai frecventă cauză a bolii, şi rolul semnificativ acordat factorilor de mediu (Taylor si colab 1984). Salmon si colab 1986 au gasit rezultate asemanatoare ale practicii generale a bolii.

Tipuri diferite de cancer au rate diferite de supravietuire; multe dintre cancere pot fi detectate din timp si pot fi tratate usor .Oricine se poate îmbolnăvii de cancer, dar riscul îmbolnăvirii de cancer creşte o dată cu vârsta ( aproape 80% din toţi bolnavii de cancer diagnosticaţi au peste 55 ani). Cercetătorii oncologi folosesc 2 tipuri de risc de îmbolnăvire de cancer: risc pe viaţă( probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de cancer de la naştere până la moarte), risc relativ( compară riscul apariţiei cancerului la o persoană expusă la un anumit agent cancerigen faţă de o persoană care nu a fost expusă). Fumătorii au un risc relativ de îmbolnăvire de cancer de 10 ori mai mare ( acesta fiind şi mai mare dacă sunt şi alcoolici) decât cei care nu fumează. Convingerile legate de cancer ne pot influenta comportamentul. Fumatorii au tendinţa să aibă convingeri diferite legate de cancerul pulmonar în comparaţie cu nefumatorii sau cei care s-au lăsat de fumat.

In centrul încercărilor de prevenire a cancerului este nevoia de a-l depista într-o fază iniţială a dezvoltării sale, de preferat înainte de a se răspăndi. O componentă majoră a acestei încercări sunt programele de scanare, radiografiere iniţiate pentru cancerul la sân şi cancerul cervical. Radiografiile şi autoexaminările pot fi foarte eficiente în cazul detectării cancerului la sân, cervical şi testicular precum şi a cancerului de piele într-o fază incipientă.

În decursul timpului, pe măsură ce cercetările psihologice în domeniu cancerului au cunoscut un progres semnificativ, psihologia a devenit din ce în ce mai implicată în bătălia împotriva acestei boli. Cele două domenii, medicina şi psihologia, tind să evolueze împreună şi să fuzioneze pentru a câştiga teren în faţa cancerului.

Marteau et al. (1993), a revizuit impactul examinărilor in desfaşurare. Timpul dintre examinarea efectivă şi primirea rezultatelor provoacă anxietate.

Studiile din literatura de specialitate au arătat că, interventia psihlogului si consilierea psihoterapeutică şi educaţională îmbunătăţesc calitatea vieţii, a sistemului imunitar şi imbunătăţirea mediei de viaţă. Factorii psihologici sunt deasemenea importanţi în a-i ajuta pe oameni să se acomodeze cu diagnosticul de cancer precum şi cu tratamentul acestuia. Multi oameni folosesc strategii de copiere care ii ajuată în eficientizarea copierii cu boala.

Terapiile alternative sunt destul de populare dar au fost extrem de rar examinate ştiintific. Cărţile autoajutatoare pot să joace un rol foarte important în a informa oamenii în legătură cu cancerul, dar pe de altă parte pot transmite şi anumite mesaje potential dăunătoare.

Calitatea vieţii a pacientilor bolnavi de cancer a devenit o preocupare din ce în ce mai importantă a psihologilor sănătăţii. Anumite măsurători au fost create pentru a căuta să analizeze diferitele aspecte ale calităţii vieţii să detecteze posibilele modificări de-a lungul timpului şi a tratamentului.

Legătura dintre anumite tipuri de personalitate şi predispoziţia spre imbolnăvirile de cancer rămâne în continuare controversată. Dovezile mai puternice sunt în legătura dintre depresie şi cancer. Cu toate acestea este nevoie de mult mai multă cercetare pentru a determina cum este această legatură stabilită şi ce ar putea să o influenţeze.

 

Pitts, M. K. (1998). The experience of treatment. In M. K. Pitts & K. Phillips (Eds.), The Psychology of Health. (2nd ed.): Routledge.

 

Psiholog STELA NEAMT, Cluj-Napoca

 

 

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Phone: 0740032422
Blvd. Eroilor, Nr. 10
Romania, Cluj-Napoca