Cluj-Napoca, Bld. Eroilor, Nr. 10, et.1, ap.14
psiholog_stelaneamt@yahoo.com
0740032422
Bulimia Nervoasa.

Persoanele cu bulimie sunt extrem de preocupate de greutatea corporală pe care o au, dar în acelaşi timp nu pot lupta împotriva dorinţei de a mânca.  Astfel mănâncă excesiv după care îşi provoacă vărsături, folosesc laxative sau diuretice sau fac exerciţii fizice extenuante ca efort şi timp pentru a scăpa de caloriile pe care le-au ingerat.

Cauzele apariţiei bulimiei

Din practica psihologica aflam, ca, in aparitia bulimiei, cauzele sunt determinate în special de climatul familial: datorat de exemplu unei mame care are o obsesie pentru diete, care este ipohondră, narcisică sau rece, şi care are un interes excesiv pentru felul în care arată şi copilul. Vorbe precum: „nu mai mânca atâta că o sa te faci cât o balenă”, „nu vezi ce grasă esti nu o să te placă nimeni” sunt decisive pentru producerea unui declic în psihicul unei persoane supuse acestor presiuni, şi odată cu acesta, pentru instalarea bolii.

De ce ar alege tocmai această cale de a replica unor astfel de „atacuri”? Psihologii spun, ca acesta este modul prin care îşi „ascultă” mama şi prin care încearcă să devină ceea ce îi spune aceasta, neştiind că astfel va cădea într-o capcană extrem de enigmatică, de unde cu foarte mari eforturi va reuşi să iasă.

Sportivii, în general, sau persoane cu anumite profesii care necesită o contituţie fizică cu greutate mică, precum balerine, manechine, gimnaşti, au un risc crescut de a dezvolta bulimie. Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivităţii sau acceselor maniacale (comportament obsesiv compulsiv) au, de asemeni, risc crescut de a dezvolta boala. Majoritatea persoanelor cu bulimie aparţin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legătură cu statutul socio -economic, rasă sau origine etnică.

 Factorii psihologici

Comportamentul alimentar este un fenomen complex în care componenta psiho-afectivă ocupă un loc important:

–            apetitul, influenţat de:   preferinţe pentru anumite alimente sau combinaţii de alimente; plăcerea de a mânca (de a savura un aliment); senzaţia de foame;

–            influenţele cognitive al comportamentului alimentar se referă la trăsăturile comportamentale ale hiperfagiei, restricţiei alimentare şi dezinhibiţiei şi analizează participarea la actul alimentar a componentei emoţionale, a stresului, a factorilor ambientali; de asemenea atitudinea faţă de actul alimentar poate fi influenţată de concepţia despre propria imagine corporală;

–            influenţele deprinderilor au, de asemenea, un rol important îndeosebi în obiceiurile alimentare.

        Factori externi

        Factorii de mediu exercită influenţe majore asupra comportamentului alimentar:

  • factorii socio-economici exercită influenţe asupra:

–            apetitului, printr-o largă disponibilitate şi accesibilitate a alimentelor preferate, dar şi prin structura îmbunănătăţită a alimentelor care le creşte palatabilitatea, aceasta fiind una din principalele cauze ale supraalimentaţiei;

–            obiceiurilor alimentare:

–    numărul de mese pe zi sau orarul meselor influenţate de natura ocupaţiei, de programul de lucru;

–          consumul predominant al unor alimente, în funcţie de venit;

–          obişnuinţa de a consuma alimente de tip fast-food;

–          mediul familial infuenţează în mod complex stilul de alimentaţie, cu stereotipuri positive sau negative atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

  • factorii culturali influenţeză comportamentul alimentar prin:

–            conceptele tradiţionale sau modernizate despre mărimea corpului, care diferă în ţările occidentale faţă de cele în curs de dezvoltare; de remarcat diferenţa de concept despre propria imagine a corpului între ţările în curs de dezvoltare, unde este preferată forma „dolofan, rotofei” şi societăţile occidentale, unde se preferă forma „suplă”;

Este un factorimportant în modularea comportamentului alimentar:

–            stilul de viaţă actual, în care o mare parte din timpul liber este consumat privind emisiunile TV, are o contribuţie importantă la un comportament alimentar anormal;

–            religia, tradiţia au o contribuţie importantă deoarece influenţează atât obiceiurile alimentare, cât şi preferinţele alimentare;

Care sunt simptomele bulimie?

Persoanele cu bulimie vor încerca să-şi ascundă tulburarea de care suferă. Când se discută cu un bulimic despre boala sa acesta încearcă să găsească explicaţii logice pentru tulburarea de care suferă. Însă cu cât boala progresează cu atât este mai greu de ascuns devenind astfel evidentă şi pentru persoanele din jur. Bulimicii se simt ruşinaţi de imposibilitatea de a se controla şi de a mânca excesiv de mult într-un timp foarte scurt. În consecinţă aceste momente apar când sunt singuri (se încuie în cameră, după golirea frigiderului se duc la cumpărături pentru a cumpăra alimente, astfel încât nimeni să nu observe lipsa lor).

Simptomele bulimiei:

–                           fluctuaţii frecvente ale greutăţii: datorită episoadelor de mâncat compulsiv  şi vărsături autoprovocate;

–                           decolorarea dinţilor: datorită expunerii lor frecvente la acidurile din stomac cu care intră în contact în momentele în care persoana varsă

–                           obraji „pufoşi”: datorită vărăsăturilor repetate

–                           cicatrici pe buricele degetelor: datorită frecventei lor introduceri în gât pentru a provoca vărsături

 

 

Bibliografie:

  1. Bratman S., Knight D., Health food junkies, Overcoming the obsession with healtful eating, New York, Broadwaz Books, 2000 .

 

 

 

Psiholog Cluj, Stela Neamt

 

 

 

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Phone: 0740032422
Blvd. Eroilor, Nr. 10
Romania, Cluj-Napoca